• Un an cu pompa de căldură - cifre, avantaje și dezavantaje

    În iunie s-a împlinit 1 an de când am instalat pompa de căldură. Scriu acest articol pentru că poate se gândesc și alții să-și instaleze o pompă și o părere „la cald” (pun intended) îi ajută.

    După ce a început războiul din Ucraina, bineînțeles că ne-am întrebat și noi dacă mai rămânem sau nu în țară. Odată ce a fost clar că rămânem, ne-am pus întrebarea ce se întamplă cu prețul gazului, pentru că iarna anterioară am plătit destul de mult.

    Eu am încredere 0️⃣ (zero) în guvernanții noștrii și îi credeam în stare să vândă altor țări (mai bogate) gazul produs de România și să ne țină pe noi în frig. N-a fost să fie așa, dar am fost paranoic.

    Citește mai departe →
  • Ce citește Ana (partea a 10-a)

    După jurnalul de data trecută, am primit de la voi mai multe recomandări (pe FB), mulțumim >:D<

    Chiar după ce am terminat de scris pe blog i-am comandat Anei primele volume din seriile Materiile întunecate și din Pământșimare:

    • Luminile Nordului - de Philip Pullman
    • Un vrăjitor din Pământșimare - de Ursula K. Le Guin
    Citește mai departe →
  • Tot la fel de mult citește Ana?

    De mai bine de 2 ani n-am mai scris pe blog despre ce mai citește Ana. Iar lumea a început să ne întrebe: tot la fel de mult citește Ana? Și răspunsul este da! În momentul ăsta citește seria Harry Potter – a 4-a oară!

    De Crăciun i-am luat cadou cartea cu numărul 8 din seria Harry Potter, dar nu s-a apucat s-o citească imediat pentru că începuse deja să recitească seria :)))

    Citește mai departe →
  • 2 lucruri importante dacă mergeți în Barcelona

    Ne-am întors recent din Barcelona unde am petrecut un concediu minunat. E plin internetul cu articole despre ce poți să vizitezi pe acolo, articolul de față nu se vrea nicidecum unul cu recomandări – n-are rost să mai tocesc și eu tastele pe subiectul ăsta (deși s-au consumat câțiva biți în stocarea pozelor).

    Deci primul cel mai important lucru dacă mergeți în Barcelona este să…

    Citește mai departe →
  • Vacanța de Paște - drumeții în Apuseni

    Am planificat vacanța cu mult înainte și abia am așteptat să luăm o pauză de la stresul coditian. Pare că ăsta ar fi secretul - planificarea dinainte. Că nu prea suntem spontani să ne decidem de pe o zi pe alta să mergem undeva. Noroc cu nașii noștri care ne mai scot prin lume :)

    Tot cu ei am ieșit anul trecut la poiana cu narcise din Tecșesti - care a fost o drumeție super lungă dar faină. Anul ăsta ne-am echipat mai bine, copiii erau mai mari, totul se anunța super - și așa a fost!

    Citește mai departe →
  • Victor începe să citească

    Cam pustiu pe blog în ultima perioadă. Am vrut să scriu impresii din concediu. Am fost în același loc în care am fost acum 3 ani cu autorulota doar că de data asta am fost cu avionul și am închiriat o căsuță. A fost foooarte faaaain!

    Am vrut să scriu despre ce mai citește Ana dar am pierdut demult rândul. A trecut 1 an de la ultima postare în care – apropo – scriam că mi-e lene :))

    Am vrut să scriu un articol când a împlinit Sam (câinele nostru) 1 an.

    Am vrut să scriu un articol cu „10 lucruri pe care le-am învățat ca părinte” când a împlinit Ana 10 ani.

    Am vrut să scriu… nu mai știu ce.

    Citește mai departe →
  • Drumeție la Poiana cu Narcise de la Tecșești

    Pe 15 mai 2021 am făcut o drumeție faină până la Poiana cu Narcise de la Tecșești. Nu erau încă înflorite narcisele - câte una ici-colo - dar vorba aia: nu contează destinația, ci drumul :))

    Nu țin minte să fii făcut o altă drumeție așa lungă cu copii, deci o marcăm pe asta ca fiind numărul unu. Victor a împlinit 5 ani în martie și eram destul de încrezători că va rezista. Drumul a fost mult mai lung și greu decât ne-am închipuit, dar Vic a rezistat tot drumul. De Ana nu-mi făceam griji, că ea a mers în multe excursii cu școala.

    Citește mai departe →
  • Grădina de legume

    Anul ăsta știu când am făcut primele bătături în palme: în 10 aprilie. Motivul? Ne-am apucat să ne facem o mică grădină de legume și tata m-a cam obligat (ca de bună voie) să mergem în pădure să strângem frunze. Da, frunze.

    Fratele meu și-a făcut niște straturi ridicate (raised beds) acum 2 ani. Tata l-a ajutat mult iar când i-am zis că vrem să ne facem și noi grădină, a insistat să ne facem tot cu straturi înălțate.

    Citește mai departe →
  • După ~1 an de pandemie

    În martie 2020 când ne-am mutat birourile acasa am reușit să trag un cablu FTP în camera în care și-a instalat Raluca biroul. L-am tras prin perete, în locul unui vechi cablu TV. Noi nu avem TV, dar atunci ne-am bucurat că cei dinaintea noastră aveau :))) În schimb, în camera în care eram instalat eu, chiar dacă era un cablu TV tras prin perete, n-am reușit să-l înlocuiesc cu un cablu de rețea. Nici WiFi-ul nu avea semnal bun, așa că am tras un cablu, la modul ăsta:

    Citește mai departe →
  • De ce citește Ana așa de mult? Sau despre lipsa ecranelor

    Oriunde merge, Ana are o carte după ea. Fie că mergem la o zi de naștere, fie că pleacă într-o excursie sau că pleacă câteva ore până la bunici, Ana își pune cel puțin o carte cu ea. La restaurant? Ana are o carte! De multe ori am fost întrebați de ce citește Ana așa de mult. Ce „i-am făcut”?

    Ei bine… nu ne-am planificat dinadins să avem copii care citesc mult și la vârste fragede, deci nu i-am făcut nimic special Anei, n-am stresat-o și n-am forțat-o să facă nimic. Sunt 99% convins că și cu Victor o să fie la fel.

    La întrebarea „ce i-am făcut” le răspundeam tuturor cam ceea ce scriu mai jos, mai puțin partea de cât de dăunătoare sunt ecranele. Nu-mi place să țin morală :)

    Citește mai departe →
  • Ce citește Ana (partea a 8-a)

    Din august n-am mai „contorizat” cărțile citite de Ana. Nu știu de ce, dar mi s-a făcut așa o leneeeee! Și probabil n-aș fi scris articolul ăsta dacă n-ar fi verișoara mea - Dana. Este psiholog școlar la o grădiniță (din Cluj) și din martie a deschis un canal de YouTube în care citește povești pentru copiii de la grădinița unde lucrează.

    Și dacă tot citea povești, Dana s-a gândit să facă un pas în plus și să scrie o carte. Așa s-a născut cartea 10 Visătoare.

    Citește mai departe →
  • Sam

    După un septembrie „de foc” am avut într-adevăr un octombrie mai liniștit. Cel puțin până acum :)

    Plănuiam de ceva vreme să ne luăm un cățel iar condiția era să reușim să ne lărgim curtea. Un vecin de-al soacră-mii (aka buni Didi) avea o cățea cu puiuți - la țară. Vorbisem cu el să ne dea un cățel după ce ajunge la ~2 luni. Doar că la sfârșit de septembrie, înainte cu vreo săptămână să mergem dup a el, ne-a anunțat că au murit atât puii cât și cățeaua. Nu știa exact de ce, probabil au mâncat otravă :(

    Citește mai departe →
  • Un septembrie „de foc”

    Ce lună maraton am avut! În 1 septembrie Raluca a avut concursul pentru postul de conferențiar. L-a și luat, bineînțeles. Yay!

    În 3 septembrie i-am dus pe copii la țară, pentru că în 4 septembrie am plecat la București. Am mers cu mașina, pentru că na… în vremurile astea de covid, n-am vrut să luăm avionul. În 5 septembrie am fost nași de botez la Eduard. Felicitări Laura și Pavel!.

    Citește mai departe →
  • „Vacanța” de la țară

    Din 6 până în 27 august am fost la țară, într-un sat de lângă Beclean (BN), unde buni Didi are casa părintească. În ultimii ani a tot recondiționat-o. Prima dată a făcut baia, apoi în fiecare an câte o cameră. Anul ăsta tocmai a terminat de recondiționat ultima cameră. Într-un an a făcut un loc de joacă acoperit, pentru copii.

    Am fi mers într-un concediu „normal”, chiar dacă-i pandemie. Dar visam de 2 ani să cumpărăm un teren din spatele casei și fix acum s-a ivit ocazia. Așa că am preferat să sărim peste concediu și cu banii respectivi să plătim taxe notariale & stuff (fingers crossed, că încă n-am semnat actele).

    În lipsa unui concediu, the next best thing a fost să mergem la țară. Ne-am împachetat și calculatoarele (we’re desktop people) că vroiam să lucrăm în timpul ăsta și am pornit cu mașina plină ochi.

    Citește mai departe →
  • Going Vegan

    Vegan

    Lucrăm amândoi mult mai mult decât înainte, când mergeam la birou. Pauze puține, concentrarea mai mare, lucrat noaptea până la 2-3 AM. […] Avem o bandă de alergat pe care o folosim foarte puțin de când a început pandemia, în mod paradoxal.

    Asta scriam la început de mai. Știam că nu-i bine dar totuși am continuat. Nu mă gândeam că o să mă afecteze așa repede. Sau poate nu m-a afectat și pățeam chestia asta oricum. Măcar Raluca e bine.

    M-am trezit într-o noapte la ora 5 cu dureri groaznice de stomac. M-au ținut vreo 15-20 min și apoi au trecut brusc. Am crezut că e de la mâncare așa că n-am acordat prea mare importanță.

    Citește mai departe →