• Frigul de la botezul Anei

    Edit 2020: Între timp restaurantul a fost renovat și probabil nu mai valabil ce povesteam noi în 2012

    Restaurantul Chios este poate un simbol pentru orasul Cluj-Napoca. Este situat in parcul mare, pe malul lacului Chios. Locatia este excelenta, dar serviciile sunt proaste (in ultima vreme). Cred ca este un restaurant care "traieste" doar din nuntile de vara si din terasa de vara. De ce am spus de doua ori "vara"? Noi am avut botezul Anei acolo in luna februarie, 2012. Ne-au asteptat cu 15 grade in sala. Toti invitatii au stat cu hainele groase pe ei, si de fiecare data cand vorbim de botez ne aducem aminte de frigul pe care l-am rabdat acolo.
    Acum 4 ani, in 2008 situatia era alta la Chios. Spun asta deoarece am fost cu sotul meu acolo in 14 februarie 2008. Nu eram casatoriti pe vremea aceea si inainte sa ma ceara in casatorie am luat cina la Chios. Si atunci era iarna si frig, dar restaurantul era incalzit, era placut inauntru si erau clienti. Nu stiu ce s-a intamplat cu atmosfera calda si placuta de acum 4 ani ! Pacat de restaurant si de locatie. Serviciile are trebui sa fie mai bune. Chiosul si-a cam stricat reputatia.

    Am scris acest post deoarece tocmai ne-am intors de la botezul unor prieteni. Am fost foarte placut impresionata de restaurantul unde au facut ei botezul. E vorba de restaurantul Hora din cartierul Andrei Muresanu.

    O alta locatie foarte buna pentru botez este restaurantul Panoramic de pe cetatuie. Acolo au facut botezul nasii nostri, in martie 2012. Si atunci a nins si a fost frig afara, dar inauntru a fost asa de cald si placut. Mancarea a fost buna si aici, dar parca mai mult mi-a placut meniul de la Hora.
    Daca vreti sa alegeti restaurantul Chios pentru orice eveniment care nu e vara, va sfatuiesc sa va imbracati gros, altfel riscati sa inghetati de frig !

  • Prostia numita dublu test (pt detectarea sindromului Down)

    Ok, articolul ăsta e în draft de 1 an, cred. Vroiam sa-l documentez mai bine, dar daca nu-l publicam acum, cred ca ar fi ramas in draft definitiv. Poate voi "salva" niste parinti de la stres.

    La recomandarea medicului, sotia a facut acest dublu test. Lucru considerat standard, de altfel. Mai are rost sa mentionez ca a iesit pozitiv? A avut un scor de 1/25 când pragul de pozitiv e la 1/350. Oh, dar ce stresaţi am fost vreo câteva zile!

    Imediat am început să căutăm pe net informaţii despre acest test şi despre sindromul Down. Până la urmă am ajuns la concluzia că se bazează prea mult pe statistică şi că pot să apară diverse erori. Apoi, doar întrebând printre cunoştinţe, am aflat că multă lume a fost diagnosticată pozitiv dar copii s-au născut normal, fără nici o problemă. Hmmm, cam multe diagnosticări false. Nu-mi mai amintesc exact, dar cred că după 2 săptămâni am scăpat definitiv de stres, fiind convinşi că nu avem un risc mai mare decât alţii.

    Personal, cred că testul ăsta e o mare prostie.

    Intre timp, pagina despre dublu test de pe wikipedia a fost redirectata spre pagina de triplu test. Iar la sfarsitul articolului gasim o modificare adusa in aprilie 2012, care spune asa:

    In the UK, a double test is considered obsolete.

    Asadar, in Anglia, nu se mai face dublu test! In sfarsit si-a dat cineva seama ca-s prea multe rezultate fals pozitive! Doh!

  • Cluj - Donatii pentru o ambulanta Manastur - Grigorescu

    Intotdeauna m-am intrebat de ce nu sunt mai multe "statii" pentru ambulanta. Ar trebui sa fie 2-3 ambulante in fiecare cartier. In fine. In urma unui accident, cineva a inceput o campanie de strangere de fonduri pentru o ambulanta dedicata cartierelor Manastur si Grigorescu.

    Se doreste achizitionarea unei ambulante second-hand, ceea ce ar insemna 20.000 EUR plus alti 8.000 EUR pentru dotarea ambulantei.  Nu e o suma mare. Liviu Alexa - cel care a inceput campania - spune ca va dona 7.000 EUR, deci mai trebuie stransi inca 21.000. Gasiti pe aceasta pagina contul in care puteti dona. Eu am donat 50 RON.

    Nu trebuie sa locuiesti in Manastur sau Grigorescu pentru a dona. Oricand si oriunde te poate lovi o masina.

  • Tessa are nevoie de ajutorul nostru

    Cu toții primim pe ymsg, facebook, email, etc. tot felul de mesaje cu copii sau oameni bolnavi care cer  o donație. O parte sunt mesajele alea idioate care spune că facebook/yahoo/whatever va dona 1 dolar pentru fiecare share/click/mail/etc. Astea le inchid instant. De fapt, până să se nască Ana, închideam instant orice mesaj cu copii bolnavi. Pur și simplu nu mă interesa, nu era problema mea că cineva e bolnav. Plus că există șansa să fie doar o scamatorie pentru a aduna bani.

    Însă de când s-a născut Ana și  lumea mea s-a schimbat complet, încep să văd altfel cazurile cu copii bolnavi. E o tragedie când Ana are puțină febră sau când îi ies dinții și plânge. Nici nu vreau să mă gândesc cum e când vor fi probleme mai mari. Pentru un părinte e sfâșietor să-și vadă copilul suferind. Iar Tessa e bolnavă de leucemie. Nu pot să-mi imaginez ce simt părinții ei. Cred că e cumplit. Ajutați-i cu niște bănuți pentru tratamente. 50-100 de lei nu e mult. Îi cheltuiți intr-o seară la pizza. Eu am donat 50 lei și luna viitoare o să mai donez 50. Conturile IBAN le găsiți pe site-ul Tessei, pe coloana din dreapta.

    Tessa, sper să te faci bine. Iar părinților le transmit mesaje de încurajare, fiți tari.

  • Lucruri marunte dar importante pentru cei mici

    Scriu un post scurt, ca sa ne aducem aminte ce a facut Ana a noastra in primul anisor.

    La fix 4 luni s-a intors cu greu de pe spate pe burtica. Parca o vad si acum, statea pe canapea langa mine, era imbracata cu o rochita gri cu alb si bunicii tocmai plecasera de la noi. Ana draga de ea s-a tot necajit si incet incet a reusit sa se intoarca pe partea stanga.

    Azi (la 9 luni si 4 zile), chiar in ziua in care a implinit sotul meu 30 de ani Ana a reusit sa se ridice singura de pe spate in fundic. Era pe canapea, se juca cu trusa de scule. Avea in mana un ciocanel rosu, preferatul ei. I-a cazut din mana si in cautarea lui a reusit sa se ridice in fundic. A facut ridicarea asta de 3 ori si apoi gata, nu a mai putut :).

    Si tot azi, am iesit cu Ana in holul blocului sa o intampinam pe bunica, iar Ana a pasit frumos si in viteza, avand sustinerea mea.

    Si tot azi (din cauza neatentiei mele) a facut treaba mica pe canapea ... (o sa avem ce curata).

    Incheiem o zi frumoasa, cu Ana plina de energie. Acum e aproape miezul noptii si ea nu vrea sa doarma. Face tumbe si are chef de joaca.

    La multi ani dragule !

  • Despre alaptare

    Pentru ca suntem in saptamana internationala a alaptarii vreau sa scriu si eu cateva ganduri despre acest lucru minunat.

    Ce este alaptarea pentru mine - o continuare fireasca a sarcinii, o modalitate de a ii oferi bebelusului hrana vie sau tot ce e mai bun pe lume pentru el. Chiar ieri ma gandeam la faptul ca a spune ca ti-ai pierdut laptele e intr-un fel asa de tragic ca si cum ai spune ca ai pierdut o sarcina cand de fapt bebe e bine sanatos in burtica.
    Procesul de pregatire a alaptarii incepe odata cu sarcina si se declanseaza extern la nastere. Mecanismul alaptarii, pilonii constructiei prin care trece laptele matern sunt formati dinainte de nastere. La nastere este apasat butonul care zice START. Orice mama are lapte suficient pentru puiul ei. Sanii ascund un izvor nesecat, o fantana bogata in care va fi lapte atata timp cat bebelusul cere. Laptele se termina doar cand nu mai este cerere din partea bebelusului.
    Nu inseamna ca nu ai lapte daca nu iti simiti sanii plini, nu inseamna ca nu ai lapte daca te mulgi cu pompa si scoti doar 10 ml in 30 de min, nu inseamna ca nu ai lapte daca bebelusul plange dupa ce a supt sau plange la san, nu inseamna ca nu ai lapte daca bebelusul accepta completare de lapte praf dupa ce a supt (e ca si cum i-ai da o ciocolata dupa masa, cine ar refuza?).
    Faptul ca nu ai lapte suficient e stabilit de un consilier in alaptare si poate dupa o luna in care urmareste cum evolueaza bebelusul. Decizia de a ii da lapte praf nu se ia pe moment ci e nevoie de o anumita analiza.

    Multe mame spun ca nu au lapte suficient din cauza ca bebelusul plange mult, sau mananca des, sau nu are un program de masa tot la 3-4 ore, sau vrea sa stea non-stop la san incat de abia pot merge la baie. Dragi mamici si viitoare mamici, sanul e pentru bebelus acel loc unde ii e cel mai bine si de aceea vrea sa fie acolo, ca sa va simta aproape. Dupa 9 luni in burtica, ne dorim ca odata cu venirea pe lume, bebelusul sa se adapteze direct la regulile lumii in care a venit: sa doarma singur, in camera lui, sa manance la ore cat de cat fixe, sa nu planga, sa isi scoata mesele de noapte la 3-4 luni, etc. etc.
    Astfel de bebelusi sunt ideali :).

    In zilele noastre alaptatul e considerat de marea majoritate a romanilor ceva rar intalnit. Romania este printre ultimele tari din Europa din punctul de vedere al mamelor care alapteaza.
    Cred ca avem multe piedici psihologice si de aceea multe mame renunta. Si cred ca vedem prea multe reclame la lapte praf.

    Daca nu ai suportul necesar din partea familiei si daca nu iti doresti cu adevarat sa alaptezi atunci nu stiu daca vei reusi.
    Pentru mine a fost tare greu si am vrut sa renunt de multe ori. Ultima data cand am vrut sa renunt a fost chiar la 6 luni cand era sa fac mastita.

    De ce e greu sa alaptezi: 1) pentru ca in primele saptamani sau luni te dor sanii, ai rani, iti curge sange din sfarcuri daca bebelusul nu prinde sanul corect. Ca sa evitati asta va sfatuiesc sa intrebati in maternitate de 1000 de ori cum se pune bebelusul la san corect, rugati-le pe asistente sa va arate cum se face pentru ca o pozitionare corecta la san va scapa de multe dureri. Si nu e greu deloc sa il pui pe bebe corect la san. Trebuie sa prinzi miscarea si atunci cand suge sa nu doara. Eu am avut o experienta traumatizanta in maternitate pentru ca asistentele nu s-au prea ocupat si nici acasa nu a fost mai bine. Abia la 3 saptamani dupa nastere am intalnit un medic extraordinar, pe dr. Petronela Popoviciu, cea care m-a ajutat si m-a ghidat excelent in ceea ce priveste alaptarea. Daca dansa nu era eu nu alaptam azi. Tin minte perfect o zi de iarna, cand Ana avea cam 6-7 saptamani si a plans mult. O puneam la san, sugea putin si plangea. A facut asta de dimineata pana seara, cu mici pauze de somn. Mi-am trimis sotul sa cumpere lapte praf pentru ca eram convinsa ca plange de foame.
    Inainte sa ii dau laptele praf, i-am trimis un sms dnei Popoviciu in care ii povesteam situatia. Dansa mi-a spus asa: iesiti afara cu Ana pentru 30 de min si dupa ce va intoarceti va decideti. Am iesit, ne-am plimbat, aerul rece a linistit-o si nu i-am dat lapte praf. Eu cred ca draga mea a plans din cauza ca o durea burtica. Ana a avut colici si in primele 4 luni a plans mult de tot. Am trecut si prin asta cu bine.

    De ce e greu sa alaptezi: 2) pentru ca oricand ti se pot infuda canalele si poti face mastita. Daca bebe sare o masa, sau mananca mai putin, hop vine surplusul de lapte si incep sa te doara sanii si sa ii simti tari. Eu am patit asta pe la 3 luni, pe la 4 luni si pe la 5 luni. Am scapat cu dusuri calde, masaj, supt, muls, comprese reci dupa supt.

    De ce e greu sa alaptezi: 3) pentru ca nu mai ai deloc timp pentru tine. Daca ai un bebelus care vrea la san aproape 24h din zi, cum sa ai timp pentru tine ? Au fost zile in care de abia puteam sa merg la baie sau sa fac un dus. In primele luni cand Ana statea mult la san, faptul ca ieseam din casa pentru o ora mi se parea ceva spectaculos! A fost greu pentru ca am nascut toamna tarziu si primele luni au fost iarna, si nu am prea putut iesi din casa din cauza frigului. Imi era frica sa o duc la mall-uri sa stau mai mult timp cu ea, sa nu se raceasca cumva. Cu toate ca a fost iarna am iesit la plimbare cu Ana de 1-2 ori pe zi, in plimbari de cate o ora, chiar si la -10 grade. Dar pentru mine nu am prea avut timp si de multe ori m-am simtit ca si cum as fi prizioniera in casa :). Nu am putut face prea multe iesiri, fie sa merg la biserica, fie sa ies la un suc sau la o prajiturica impreuna cu sotul. Simteam o mare nevoie de a iesi putin sa ma aerisesc pentru ca e greu sa stai 3-4 luni in acelasi apartament. Noroc ca o scoteam pe Ana la plimbare. Chiar daca nu povesteam cu nimeni, vedeam malul Somesului si era relaxant. Imi placea mult cand ii aveam in vizita pe bunici pentru ca imi povesteau ce se mai intampla in lumea lor, la serviciu si era asa o placere sa ii ascult. Cred ca mereu intrebam bunicile ce s-a mai intamplat pe la ele pe la serviciu sau ce mai face cutare colega. Imi placea tare mult sa le ascult povestile si cumva imi dadeau curaj si simteam ca iarna se va termina si voi putea si eu sa intru in alt ritm decat acela al statului in casa cu bebelusul la san. La o a doua nastere nu cred ca m-as mai simti la fel, tocmai pentru ca stiu ca pot lua bebelusul cu mine si il pot alapta oriunde si oricand. De asta m-am simtit eu asa ingradita in primele luni, pentru ca mi se parea ciudat si imi era de-a dreptul frica sa alaptez altundeva decat acasa, pentru ca nu stiam ca in oras exista locuri unde poti alapta, pentru ca nu stiam ce frumos se poate alapta in ssc-uri, foarte discret, fara ca lumea sa isi dea seama ce faci. Si daca si-ar da seama ar fi bine sa ia exemplu :).

    De ce e greu sa alaptezi: 4) pentru ca nu mai ai o noapte fara sa te trezesti de 1, 2, 3 sau de nenumarate ori. Exista bebelusi alaptati care dupa cateva luni isi scot mesele de noapte. Ana a mea e mai mamoasa si acum la aproape 9 luni suge de nu stiu cate ori pe noapte. Eu nu am dormit o noapte intreaga de 9 luni si ma trezesc de cate ori e nevoie, si foarte rar ma simt obosita. Intr-o noapte am numarat din curiozitate de cate ori a supt iubita noastra mica. Ei bine in 11 ore cat a dormit, a supt de vreo 8 ori (avea cam 8 luni jumate).

    De ce e greu sa alaptezi: 5) pentru ca simti ca iti neglijezi familia si casa. Nu ai timp pentru tine cum sa ai timp si pentru ceilalti ? Nu ai timp sa faci curat, sa speli vasele, sa calci sa ii pregatesti sotului micul dejun sau cina, sa faci acele lucruri care erau floare la ureche inainte. Cu timpul insa iti vei intra intr-un alt ritm si vei apuca sa faci ce iti propui. Eu am zile cand imi vine sa plang cand vad cum arata totul prin casa, lucrurile nu mai sunt la locul lor, hainele nu sunt calcate, chiuveta are surplus de vase si multe altele. Noroc cu sotul meu care ma linisteste si imi spune ca asa e cu copii mici :) si noroc cu bunicile care dau o mana de ajutor ori de cate ori e nevoie. Si da, in ultima vreme am un alt ritm si uneori reusesc sa fac in doua ore cat faceam in 4. Am inteles cu greu ca ordinea nu mai e la fel si ca " 3 este noul 2", adica nu mai suntem doar noi 2, eu si sotul ci noi 2 am devenit 3, o familie in toata regula.

    Am enumerat mai sus 5 motive pentru care mi s-a parut greu sa alaptez.
    Fiecare mamica poate veni cu alte motive sau imi poate spune ca pentru ea nu a fost greu sa alapteze. Nici mie nu mi se mai pare deloc greu acum :) si sper ca daca peste cativa ani va veni bebe 2 sa fie totul mai firesc si mai usor.

    In concluzie, alaptatul este continuarea fireasca a sarcinii. Orice mama are datoria sa alapteze, fie mai mult fie mai putin, cat poate ea. Nu le condam pe cele care nu reusesc ci le admir pentru curajul ca au incercat. Stiu cat e de greu sa reusesti. Mai stiu si mame carora le e usor si la care alaptatul a mers din prima.

    Ma bucur ca datorita dificultatilor pe care le-am avut am dat peste un grup de sprijin al alaptarii in Cluj. Asa am cunoscut multe alte mamici care alapteza si care dau sfaturi pretioase din experienta lor si te ajuta la nevoie. Ma bucur ca am cunoscut mamicile de la Cuibul Berzelor si le multumesc pe aceasta cale, in primul rand Norei Niculescu.

    Cred ca daca cititi acest post veti ramane cu ideea ca e foarte greu sa alaptezi.
    Ei bine eu am enumerat motivele pentru care mi s-a parut greu ca sa stiti la ce va puteti astepta. Poate la voi va merge bine de la inceput, fara ca sanii sa doara, fara ca bebe sa stea la san non-stop si fara sa suga asa des noaptea.

    Chiar daca uneori e greu, alaptarea este ceva extraordinar, frumos si relaxant.

    Am uitat sa mentionez de ce e bine sa alaptezi atat pentru mama cat si pentru copil.
    1. Cateva din beneficiile alaptarii pentru mama ar fi: uterul isi revine foarte repede, scade riscul de cancer la san, se ard multe calorii si teoretic slabesti repede dupa nastere, alaptatul nu costa, laptele de mama nu trebuie preparat sau incalzit, are o temperatura optima, e steril si contine exact ceea ce ii trebuie bebelusului.

    2. Beneficiile alaptarii asupra bebelusului sunt nenumarate: laptele matern isi schimba compozitia si se adapteaza nevoilor bebelusului, il fereste de o multime de boli, de alergii. Practic anticorpii se transmit prin lapte de la mama la copil fara nici un risc. Fetitele alaptate au un potential foarte scazut de cancer de col uterin. Dati o cautare pe internet si veti gasi multe alte beneficii care acum nu imi vin in minte.

    Alaptarea creeaza o legatura unica intre mama si copil, si mama are ceva ce nimeni in afara de ea nu ii poate da copilului, si anume laptele matern - hrana vie.

    Pe aceasta cale vreau sa ii multumesc mamei mele care m-a alaptat la cerere 2 ani. Ce exemplu mai bun putea sa imi dea altcineva decat mama mea ?:)

  • Baracca Food Design

    Am fost acum vreo 2 săptămâni 4 săptămâni (e de ceva vreme în draft...) cu colegii de servici la restaurantul Baracca din Cluj-Napoca, pe str. Napoca. Am mai fost la Baracca acum vreo 2-3 ani, însă nu mai țin minte mare lucru. Știu că mâncarea a fost foarte bună, dar nu mai țin minte ce am mâncat sau care a fost experiența generală. Așa că m-am hotărât, de acum înainte o să scriu un blogpost când îmi place un restaurant. Baracca nu doar că mi-a plăcut, ci chiar m-a uimit, atât pe mine cât și pe colegi.

    Ce s-a comandat...

    Supă cremă de mazăre:
    baracca-supa-crema-de-mazare

    Două porții de piept de rață cu pere confiate:
    baracca-piept-rata-pere-confiate

    Orez cu fructe de mare:
    baracca-orez-cu-fructe-de-mare

    Piept de pui în crustă hribi:
    baracca-piept-pui-crusta-hribi

    Eu am avut una din porțiile de piept de rață cu pere confiate. A fost FA-BU-LOS! Bineînțeles, cu toții am gustat câte puțin și de la ceilalți și tuturor ni s-a părut foarte bună mâncarea.

    Noroc că am facut o poză și la meniu, altfel nu rețineam numele preparatelor până la momentul scrierii articolului.

    baracca-meniu

    Meniul e destul de restrâns. Nu sunt foarte multe opțiuni, însă după ce a sosit mâncarea, am înțeles și de ce.  Din păcate n-am fost destul de inspirat să pozez și restul paginilor, așa că nu mai știu ce am avut la desert.

    baracca-desert1

    baracca-desert2
    Preparatele de mai sus + două deserturi și ceva ceai & limonadă au costat ~290 lei. Destul de scump, însă experiența a fost pe măsură. Când a venit nota de plată am văzut și numele firmei: Baracca Food Design SRL. Într-adevăr, își merită numele.

  • Mamica la 7 luni

    Inainte sa nasc ma intrebam adesea ce voi face eu toata ziua ? Eram sigura ca voi avea timp sa fac de mancare, sa calc, sa fac ordine prin casa, deoarece imi imaginam ca un bebelus doarme, mananca, se joaca, plange foarte putin sau altfel spus nu imi imaginam ca Ana imi va ocupa peste 90% din timpul unei zile. In primele 5 luni procentul se apropia de 99%.
    Intr-o zi inainte sa nasc mama mi-a spus sa nu imi imaginez asa ceva. "Tu crezi ca bebelusul va fi ca un bibelou, sa stea unde il pui si sa nu faca nimic?" - mi-a spus mama.

    Ana a venit pe lume si lucrurile au luat un alt curs. In primele 4 luni imi petreceam o mare parte din zi cu Ana la san. Trebuie sa recunosc ca ma si odihneam deoarece o alaptam intinsa in pat.

    De aproape o luna am inceput diversificarea. Acea diversificare la care eu si inca niste prietene visam de mult. La ce probleme am avut cu alaptatul, vedeam diversificarea ca pe ceva extraordinar si numaram lunile ramase pana la inceperea ei.

    Ei bine, dupa 4 saptamani de diversificare consider ca alaptatul este mult mai usor. Alaptatul e ceva extraordinar si nu pot descrie in cuvinte sentimenul pe care il am cand alaptez.

    Am fost la un curs de diversificare, deci pot spune ca oarecum m-am pregatit. Dar, in cazul nostru este nevoie de enorm de multa rabdare pentru ca Ana sa accepte cateva lingurite de pireu sau de fulgi in lapte de-al meu.
    O pun in scaunul de masa, incep sa ii cant sau sa ii spun poezii, sau ii dau ceva sa se joace, sau mananc si eu din bolul ei, si asa reusesc sa ii dau cateva lingurite. Suntem la stadiul de 5-7 lingurite. Am cam incetat sa numar linguritele mancate de Ana, pentru ca vreau sa fac din masa ceva placut, un joc si nu ma mai pot concentra la numarat lingurite :). Trebuie sa spun ca dupa masa bucataria trebuie spalata, Ana trebuie spalata si eu am nevoie de un dus uneori.

    Am incercat sa ii dau mancarea bucatele dar se ineaca si deocamdata cand sunt singura acasa nu ii dau bucatele. Eu sunt optimista si ma bazez mult mult pe alaptat. Daca pana la un an voi avea 2 mese diversificate complet o sa fiu tare bucuroasa.

    Am scris acest post acum o luna cand Ana avea 7 luni. Urmeaza poate o poveste scurta intr-un alt post despre cum e sa fii mamica la 8 luni.

  • Dulceață cu lapte praf

    Fix acum 2 ani soția scria articolul acesta. Așa s-a nimerit, azi a făcut din nou dulceață. Tot de căpșuni. Și anul trecut a făcut o grămadă de dulceață. Nu doar de căpșuni. Dar nu dulceața e subiectul acestui articol.

    În anii precedenți uram dulceața. Mă rog, nu dulceața în sine ci facerea dulceții. Poate din cauza asta nici nu mănânc prea multă. Mi se părea o pierdere de vreme să faci dulceață. Eu priveam totul prin prisma omului de afaceri.  Dacă aduni orele muncite și le înmulțești cu cât câștigi pe oră iese un cost mult prea mare. Bineînțeles, nu poți să te facturezi pe tine însuți, de aceea aș fi preferat să petrecem timpul altfel, nu la gura sobei. Găsești dulceață la magazin.

    Însă de când s-a născut Ana, privesc lucrurile altfel. Eram conștient că în alimente se bagă tot felul de prostii: amelioratori, coloranți, potențiatori de gust, etc. Sau E-uri, cum le știe toată lumea. Și înainte de naștere încercam să cumpăr produse cât mai „curate” dar în același timp mă gândeam că totuși E-urile astea nu-s toate rele iar autoritatea de sănătate și alimentație publică (sau cum s-o fi numind) nu lasă chiar orice produs să ajungă pe raft. Nu?

    Ok, bine, poate nu verifică ei ce efecte pe termen lung au E-urile astea. Dar lumea cam știe că nu-s bune și fiecare adult poate decide ce mânâncă și ce nu.

    Și acum... unde vreau să ajung de fapt? Înainte să se nască Ana, am fost la cursurile de educație prenatală Lamaze. Acolo s-a vorbit cu mult patos despre alăptare și lapte praf (mulțumim Nora!).  Sincer, înainte de curs, nici eu nici soția nu ne-am pus problema alăptării versus lapte praf. Probabil în subconștient ne gândeam că e ceva normal să-i dam lapte praf. Adică, laptele praf e la îndemână pe orice raft și toată lumea îl folosește. N-are cum să fie rău, nu? Wow, ce greșit gândeam!

    Vedeți voi... companiile producătoare de lapte praf au făcut un marketing atât de eficient încât ni se pare normal să ne hrănim copii cu produsele lor! Una e să te joci cu sănătatea unui adult (ce ziceam cu E-urile de mai sus) și alta e când te orbesc banii și faci orice pentru ei, inclusiv să te joci cu sănătatea unor bebeluși. Când am realizat treaba asta, în mintea mea s-a declanșat o ură pentru toți cei care urmăresc profitul cu orice preț, pentru toate multinaționalele cu reclamă la televizor promovând produse de 2 bani. Încerc pe cât posibil să evit marile brand-uri, fie că e vorba de alimente, detergenți sau alte produse. Nici nu mai pierd vremea să le citesc etichetele.

    Dar revenind la alăptare, nu vreau să înșir aici beneficiile alăptării, le găsiți destul de ușor pe alte site-uri. Sigur, nu e o tragedie să dai lapte praf copilului. Dacă i-ai dat, nu trebuie să te simți vinovat(ă). Fapta s-a consumat, nu mai ai ce face. Poate la următorul copil o să alegi altfel. Laptele praf nu e atât de rău, dar e trist faptul că pentru bani, o firmă încearcă să înlăture un act atât de natural și benefic  precum e alăptarea. Până și doctorii închid ochii, își primesc banu și îndoapă nou-născuții cu lapte praf din primele clipe de viață.

    Până recent, nu prea credeam eu teoriile conspiraționiste despre companiile răuvoitoare ce urmăresc doar profitul. Acum încep să le cred.

    Am ajuns de la dulceață la lapte praf și la teoria conspirației. Acum înapoi la dulceață - îi mulțumesc soției pentru efortul de a face dulceață, murături și alte lucruri gustoase și sănătoase ce altfel le-aș putea găsi ușor, ieftin și pline de E-uri în magazin.

  • Incepem sa spunem cuvinte

    Daaa, de 2 zile Ana a inceput sa scoata alte sunete decat "Gggg", "Aaaaa", "Pppp".
    A inceput sa spuna "Pepe", "Papa", "Popa", "Bebe", "Baba".

    E atata de scumpa cand le spune si ne e atat de draga vocea ei incat nu stim ce sa facem de fericire !

  • Dintisor !

    Ca sa vezi si sa nu crezi: Anei ii iese primul dintisor. E vorba despre un incisiv central inferior partea dreapta. Si-a facut aparitia la 6 luni si jumatate, fara febra, fara ceva neobisnuit. Eh ... Poate a fost mai plangacioasa vreo 2 zile dar am trecut cu bine. Acum coltisorul de dinte ne zgarie rau. Astept sa creasca mai mult sa ii fac o poza !

  • Gimnastica mama bebelus

    Azi am fost cu Ana la gimnastica pentru mama si bebelus. A fost interesant. Cand am iesit de acolo mi-am zis ca nu mai merg, dar acum parca imi vine sa ma duc macar o data pe saptamana.

    Am inceput cu o scurta incalzire pentru noi, mamicile, dar Ana a plans asa ca eu am facut incalzirea cu Ana in brate. Apoi a urmat un masaj al picioarelor, al talpilor si al bratelor bebelusului. Anei nu i-a placut acest masaj, ea dorea sa stea in picioare sa vada in jur. Au urmat apoi rotiri de brate si picioare la bebelusi. Dupa asta nu stiu ce a fost ca Ana a plans si am mers in alta camera sa ii dau un pic de tzitzi.

    Exercitiile cu bebelusul in brate i-au placut Anei. Cum ea e un bebelus purtat exclusiv, ma asteptam sa ii placa. Am facut exercitii pe mingea de fitness, sarituri, genoflectiuni cu bebe in brate si un fel de ridicari de picioare cu bebelusul pe tibiile noastre. A fost interesant, desi Ana a fost cam plangacioasa si draga de instructoare a tinut-o pe Ana in brate cat timp am facut eu niste exercitii pentru mamici. Sper ca data viitoare sa ii placa mai mult Anei.

  • Jurnal de diversificare

    Ana are 6 Luni si jumătate. Am început diversificarea înainte cu 2 zile de împlinirea vârstei de 6 luni pentru ca eu nu am mai avut răbdare. Deocamdată Ana doar ciuguleste si masa e o joaca.

    Noi am început diversificarea cu masa de seara (ora 17-18) la care i-am dat fugi de orez in lapte de mama (am făcut asta 3 zile) apoi in următoarele 3 zile i-am dat fugi de ovaz in lapte. Ambele sunt de la topfer. Astfel masa de seara a fost diversificata fie cu fugi de orez fie cu fugi de ovaz.

    Deoarece orezul a cam constipat-o am introdus câte o lingurita de măr ras dimineața. I-am dat doar o data sau de 2 ori pe săptămâna.

    Apoi am început diversificarea mesei de prânz (ora 14-15). I-am dat pana acum legume fierte si pasirate.
    Am încercat următoarele combinatii de legume in pireuri:
    - morcov si patrunjel (pentru 3 zile)
    - morcov, patrunjel, pastranac si telina (pentru 3 zile)
    - morcov, patrunjel, pastranac, dovlecel (pentru 3 zile)
    - morcov, patrunjel, pastranac, telina, fasole verde din congelator (pentru 2 zile) - Ana a fost cam plangacioasa in cele 2 zile in care i-am dat fasole verde. Nu știu dacă e din cauza dintisorilor sau din cauza ca o doare burtica de la păstai.

    La pireuri am adăugat câte o lingurita de ulei de masline.
    Am implinit ieri 3 saptamâni de când am început diversificarea. Ana nu e foarte incantata de mâncare. Cred ca e mai mult curioasa. Uneori mănâncă 3-4 lingurite, alteori mănâncă ,15-20 de lingurite. Eu o las in ritmul ei. Deschide greu gurita sa ii dau sa mănânce. O pacalesc dandu-i un obiect in mana (fie alta lingurita, fie o jucărie) si când ea casca gura sa bage obiectul in gura, eu hop cu lingurita de mâncare. O alta metoda e cu bunicile care ii spun poezii sau ii cânta si Ana e atât de atenta la ce fac ele încât eu o pot hrani.

    Mă tentează sa încerc BLW dar îmi e frica de mâncarea bucatele pentru ca se poate ineca.

    Regula generală de diversificare pe care o aplic eu este: ii dau un aliment nou timp de 3 zile, fie in combinatie cu ce am introdus pana la acel moment, fie separat. In fiecare din cele 3 zile cresc cantitatea de aliment nou introdus. Dacă totul e ok in cele 3 zile, trec la un alt aliment.

  • Prima data la baby swim

    Hop si noi am fost azi pentru prima data la baby swim.

    Impresiile mele sunt urmatoarele: a fost o nebunie curata la intrarea si la iesirea din bazin. Ana s-a speriat cand am intrat pentru ca inauntru erau alti bebelusi care plangeau si a inceput si ea sa planga.

    Dusurile sunt destul de stramte si mi-a fost greu sa o spal si pe ea si pe mine, avand in vedere ca sunt mai plinuta. Pentru o mamica supla cred ca e ok :). Vestiarul este destul de mic si cred ca e aglomerat cand se intalnesc 2 ture de copii (cei care termina si cei care incep activitatea).

    Activitatea cu bebelusii in bazin mi-a placut mult. Si Anei i-a placut, la un moment dat chiar a ras in hohote. Nu a rezistat in bazin decat 10-15 minute pentru ca era foarte obosita (nu dormise de 3 ore si nu mai putea de somn). A inceput sa planga, am iesit afara, i-am dat un pic de tzitzi si a adormit pe marginea bazinului.

    Eu de abia astept sa mai mergem. Daca nu era si tata cu noi nu stiu cum m-as fi descurcat cu dusul, cu schimbatul meu si al Anei, cu imbracatul.

  • Sughițăm

    După o lungă pauză, Ana a sughițat din nou și mi-a adus aminte de cântecul ăsta pe care l-am compus în perioada Crăciunului. Pe melodia de la Jingle Bells:

    Sughițăm, sughițăm, sughițăm frumos,
    Că acolo-n stomăcel avem lăptic gustoc!

    Și mai vreau, și mai vreau, vreau să mai mănânc,
    De la sân, de la sân, până când mă culc!