• Gimnastica mama bebelus

    Azi am fost cu Ana la gimnastica pentru mama si bebelus. A fost interesant. Cand am iesit de acolo mi-am zis ca nu mai merg, dar acum parca imi vine sa ma duc macar o data pe saptamana.

    Citește mai departe →
  • Jurnal de diversificare

    Ana are 6 Luni si jumătate. Am început diversificarea înainte cu 2 zile de împlinirea vârstei de 6 luni pentru ca eu nu am mai avut răbdare. Deocamdată Ana doar ciuguleste si masa e o joaca.

    Noi am început diversificarea cu masa de seara (ora 17-18) la care i-am dat fugi de orez in lapte de mama (am făcut asta 3 zile) apoi in următoarele 3 zile i-am dat fugi de ovaz in lapte. Ambele sunt de la topfer. Astfel masa de seara a fost diversificata fie cu fugi de orez fie cu fugi de ovaz.

    Deoarece orezul a cam constipat-o am introdus câte o lingurita de măr ras dimineața. I-am dat doar o data sau de 2 ori pe săptămâna.

    Apoi am început diversificarea mesei de prânz (ora 14-15). I-am dat pana acum legume fierte si pasirate.
    Am încercat următoarele combinatii de legume in pireuri:
    - morcov si patrunjel (pentru 3 zile)
    - morcov, patrunjel, pastranac si telina (pentru 3 zile)
    - morcov, patrunjel, pastranac, dovlecel (pentru 3 zile)
    - morcov, patrunjel, pastranac, telina, fasole verde din congelator (pentru 2 zile) - Ana a fost cam plangacioasa in cele 2 zile in care i-am dat fasole verde. Nu știu dacă e din cauza dintisorilor sau din cauza ca o doare burtica de la păstai.

    La pireuri am adăugat câte o lingurita de ulei de masline.
    Am implinit ieri 3 saptamâni de când am început diversificarea. Ana nu e foarte incantata de mâncare. Cred ca e mai mult curioasa. Uneori mănâncă 3-4 lingurite, alteori mănâncă ,15-20 de lingurite. Eu o las in ritmul ei. Deschide greu gurita sa ii dau sa mănânce. O pacalesc dandu-i un obiect in mana (fie alta lingurita, fie o jucărie) si când ea casca gura sa bage obiectul in gura, eu hop cu lingurita de mâncare. O alta metoda e cu bunicile care ii spun poezii sau ii cânta si Ana e atât de atenta la ce fac ele încât eu o pot hrani.

    Mă tentează sa încerc BLW dar îmi e frica de mâncarea bucatele pentru ca se poate ineca.

    Regula generală de diversificare pe care o aplic eu este: ii dau un aliment nou timp de 3 zile, fie in combinatie cu ce am introdus pana la acel moment, fie separat. In fiecare din cele 3 zile cresc cantitatea de aliment nou introdus. Dacă totul e ok in cele 3 zile, trec la un alt aliment.

  • Prima data la baby swim

    Hop si noi am fost azi pentru prima data la baby swim.

    Impresiile mele sunt urmatoarele: a fost o nebunie curata la intrarea si la iesirea din bazin. Ana s-a speriat cand am intrat pentru ca inauntru erau alti bebelusi care plangeau si a inceput si ea sa planga.

    Dusurile sunt destul de stramte si mi-a fost greu sa o spal si pe ea si pe mine, avand in vedere ca sunt mai plinuta. Pentru o mamica supla cred ca e ok :). Vestiarul este destul de mic si cred ca e aglomerat cand se intalnesc 2 ture de copii (cei care termina si cei care incep activitatea).

    Activitatea cu bebelusii in bazin mi-a placut mult. Si Anei i-a placut, la un moment dat chiar a ras in hohote. Nu a rezistat in bazin decat 10-15 minute pentru ca era foarte obosita (nu dormise de 3 ore si nu mai putea de somn). A inceput sa planga, am iesit afara, i-am dat un pic de tzitzi si a adormit pe marginea bazinului.

    Eu de abia astept sa mai mergem. Daca nu era si tata cu noi nu stiu cum m-as fi descurcat cu dusul, cu schimbatul meu si al Anei, cu imbracatul.

  • Sughițăm

    După o lungă pauză, Ana a sughițat din nou și mi-a adus aminte de cântecul ăsta pe care l-am compus în perioada Crăciunului. Pe melodia de la Jingle Bells:

    Sughițăm, sughițăm, sughițăm frumos,
    Că acolo-n stomăcel avem lăptic gustoc!

    Și mai vreau, și mai vreau, vreau să mai mănânc,
    De la sân, de la sân, până când mă culc!

  • Pârțurile noastre, poate

    De când s-a născut pitica, mă simt mai poet și compun/rescriu versuri. După Du-mă acasă măi tramvai, azi vă prezint un nou hit!

    Pârțurile noastre, poate
    Nu vor mirosi vreodată,
    Pârțurile și bășină,
    Se duc până-n Palestina

    :)))

    Întotdeauna mă distrez când Ana trage câte un vânt. Pare ceva atât de natural și firesc. Oare când a început societatea să condamne astfel de gesturi naturale?

  • 6 luni frumoase

    Azi implinim 6 luni !!! Ce inseamna asta pentru noi: incepem diversificarea, aproape stam in fundulet, incepem sa spunem cuvinte (de exemplu "MAM"), ne bagam degetele de la picioare in gurita (se zice ca atunci cand bebe face asta inseamna ca a mancat 100 de litri de lapte :) ).

    Uneori mi se pare ca lunile acestea au trecut repede, alteori mi se pare ca au fost o vesnicie :).

    Cea mai mare realizare a acestor sase luni este faptul ca am putut sa o alaptez pe Ana, si vreau sa o alaptez pana la 2 ani cel putin.  O alta mare realizare e ca am descoperit in sotul meu un tata minunat, un sprijin extraordinar pentru mine si Ana.

    Pentru o femeie activa si foarte "workaholic" cum eram eu inainte un bebe e rasturnare completa de situatie. (De fapt cred ca pentru orice femeie care devine mama pentru prima data un copil este o viata 100% noua). Pentru mine Ana e ca un "scai" vesel, uneori plangacios, uneori somnoros, si de cele mai multe ori dragastos. Eu o port cu mine oriunde, ca si atunci cand era in burtica.

    La multe luni Ana draga mamii (tortuletul urmeaza in curand).

  • De ce vaccinurile ar trebui să fie gratuite

    Ne apropiem de a 3-a tură de vaccinuri. Alţi bani, altă distracţie. Nu mă plâng, nu stăm deloc rău cu banii, însă alţii nu sunt la fel de norocoşi ca noi.

    Doctoriţa noastră ne-a spus că a auzit de un caz în care o familie mai săracă i-a făcut copilului cetăţenie maghiară. Da, în Ungaria (şi-n restul UE) vaccinurile care la noi sunt opţionale, la ei sunt gratuite. Tot respectul pentru părinții respectivi, au făcut o alegere foarte bună pentru copilul lor.

    Totuși, la noi de ce nu se poate? Or fi vaccinurile respective destul de scumpe, însă la fel e și spitalizarea. Guvernul economisește acum niște bani însă peste câțiva ani va trebui să-i folosească pentru a plăti zilele de spitalizare pentru copii care se vor îmbolnăvi tocmai de bolile pentru care nu au fost vaccinați. Din punct de vedere financiar, nu cred că e o afacere prea bună, că să nu mai vorbim de suferința copiilor și a părinților.

    În concluzie? La Ministerul Sănătății lucrează niște idioți, și nici restul conducătorilor nu sunt mai prejos. Dar asta știm cu toții...

  • Care e rolul tatălui după naştere?

    Chiar dacă femeia are rolul cel mai important în aducerea pe lume a unui copil (thanks, captain obvious) rolul bărbatului dupa naștere nu este de loc de neglijat.

    Acest articol e pentru viitorii tătici.

    keep-calm-and-carry-onDacă în timpul sarcinii, viaţa de viitor tătic nu pare prea schimbată, după naştere e cu totul altceva.

    Toată lumea care are copii îţi spune că vor urma multe nopţi nedormite, oboseală, etc. E normal să fie aşa iar pentru problemele astea de natură fizică te simţi oarecum pregătit.

    Însă adevăratele problemele ce apar după naştere sunt de natură emoţională. Iar nopţile nedormite şi oboseala acumulată nu fac decât să accentueze problemele. Mama este foarte vulnerabilă, de aceea principalul rol al tatălui este acela de a fi calm şi de a-şi susţine moral soţia.

    Cum? E greu de spus şi cu siguranţă nu e de ajuns un singur articol pentru a trata acest subiect.

    Nu sunt psiholog, însă orice proaspăt tătic trebuie să intre în rolul unui psiholog. Sigur, e uşor să observi că soţia ta trece prin momente grele (iar tu la fel) însă e mai greu să descoperi cum s-o ajuţi să treacă peste ele. Simple încurajări de genul "ştiu că e greu, dar împreună reuşim, ai să vezi că peste o zi-două va fi mai bine" pot face minuni. Da, tu eşti lângă ea şi o ajuţi, însă trebuie să-i şi spui lucrul acesta. Apoi, trebuie să cauţi tot timpul latura pozitivă a lucrurilor: "ştiu, bebeluşul nu s-a îngrăşat prea mult, dar e bine că nu a scăzut în greutate. Sunt convins că peste o săptămână se va îngrăşa mai mult". Sau dacă chiar scade în greutate: "ok, nu trebuie să ne alarmăm acum, hai să mai continuăm cu alăptarea câteva zile înainte să-i dăm lapte praf".

    Nici atunci când totul pare să meargă bine nu trebuie să vă ieşiţi din rolul de psiholog. Amintiţi-i soţiei: "Uite câte progrese am făcut în ultimele două săptămâni".

    Repet, tatăl trebuie să fie foarte calm. În primele săptămâni, orice problemă minoră poate să capete o altă dimensiune în capul părinţilor. E normal să fie aşa, e primul copil, nu ai experienţă, ţi-e frică să nu greşeşti. Însă tatăl e cel care trebuie să revină cu picioarele pe pământ şi să reanalizeze situaţia. De cele mai multe ori se exagerează, iar singurul lucru garantat e stresul.

    În plus față de cele zise mai sus, tatăl trebuie să țină piept diverselor sfaturi și „basme” venite în special de la bunici, dar și de la unii medici. Bunicii, chiar daca au intenții bune, pot să vă dea sfaturi mai puțin bune. Lucrurile s-au schimbat în 30 de ani de când au fost ei părinți și cu siguranță au uitat multe lucruri. Soția ta va fi foarte dispusă să-și asculte mama/soacra, mai ales în momentele în care este cu moralul la pământ. Aici vorbesc în special de sfaturile legate de alimentația copilului. În astfel de cazuri, diferența dintre un copil alăptat la sân și unul hrânit cu lapte praf stă de multe ori în puterea tatălui de a lua decizia corectă.

    Gata, mă opresc aici cu sfaturile. Poate vor urma și altele dar până atunci, proaspeților sau viitorilor tătici, aveți grijă de soțiile voastre!

  • Cati bebelusi sunt alaptati in Romania ?

    Am fost astazi cu Ana sa ii facem o ecografie de rutina la sold. Ne-am dus la clinica de ecografie si radiologie de stat unde am avut de asteptat o ora buna (ca asa e sistemul de sanatate romanesc). In sala de asteptare au fost cam 8 bebelusi de varste cuprinse intre 4 saptamani pana la 4 luni.

    Coincidenta sau nu, cam tuturor li s-a facut foame acolo. Spre marea mea surprindere am fost singura care si-a alaptat bebelusul, restul au fost hraniti cu sticlute.

    Asta m-a facut sa imi pun pentru prima data urmatoarea intrebare "oare cati bebelusi sunt alaptati in Romania ?".

    In alta ordine de idei, eu am fost foarte mandra ca o pot alapta si imi doresc sa fac asta cat mai mult timp.

  • Uitaţi-vă la bebeluş, nu la cântar

    Într-un articol precedent discutam despre cât trebuie să mănânce un copil nou născut. Citiţi-l dacă aveţi răbdare, concluzia era că dacă bebele se îngraşă, atunci înseamnă că mănâncă destul. Am pus chiar un tabel cu creşterea în greutate a fiicei noastre.

    Însă de atunci, n-am avut parte de o creştere constantă. Au fost vreo două săptămâni în care bebeluşa noastră a pus destul de puţin în greutate (80-90 de grame pe săptămână, adică mai puţin decât în orice săptămână de până acum). Asta ne-a făcut din nou să ne întrebăm dacă mănâncă destul, până când am găsit acest articol - scris de un pediatru cu o vastă experienţă in alăptare şi nutriţie.

    Articolul spune aşa: chiar dacă bebeluşul nu câştigă foarte mult în greutate, el este ok dacă

    • face des pipi
    • urina este transparentă sau are o nuanţă de galben palid
    • face caca "normal"  (normal poate să fie şi o dată la 5 zile, chiar până la 10 zile dacă caca nu este tare)
    • e vesel şi activ, ochii sunt luminoşi şi-şi mişcă viguros braţele şi picioarele (chiar dacă unii copii dorm mult)
    • îi cresc unghiile
    • culoarea pielii este bună
    • are poftă de mâncare

    Articolul continuă să sublinieze diferenţele şi abaterile de la medii, întărindu-mi convingerile exprimate în articolul de la început.

    Aşadar, pentru proaspeţii părinţi: continuaţi cu alăptarea şi uitaţi-vă la bebeluş, nu la cântar!

    Bineînţeles, dacă ritmul de creştere rămâne scăzut mai multe săptămani la rând, ar fi bine să consultaţi un medic.

  • Prima baita

    Da ... azi i-am facut pentru prima data baita singura fetitei mele. Pana acum aveam ajutoare (sotul, bunicile), dar azi impinsa de situatie si de un "caca" mare am facut baita, si nu a fost greu deloc :).

    E important ca sa le aveti toate la indemana cand faceti treaba asta pentru ca altfel riscati sa se apuce bebele de plans.

    Noi avem o vanita mare (cam de 2 ori mai lunga decat fetita mea). Eu ii pun un prosop destul de gros la caput ca sa nu ii intre in apa si un scutec de finet sub ea. Pun apa in vanita cam de o palma, astfel incat corpul sa nu ii fie acoperit in totalitate de apa. Azi, fiindca am facut baita in graba, temperatura apei a fost de 34-35 de grade si Anei i-a placut de numa :). Pana acum faceam la 36 de grade, dar se pare ca si 35 ii convine :).

    Baia dureaza 5-7 minute. Dupa asta o scot intr-un finet si o usc cu uscatorul de par pe care ea il adora.

    La cat mai multe baite de acum inainte :).

  • Cum e să fii tată?

    Primesc intrebarea asta destul de des. De obicei răspund cu "e foarte fain!". Urmată de a doua întrebare: "păi cum, n-ai nopţi nedormite?". Ba da, am avut şi mai mult ca sigur c-o să mai am. Am avut şi perioade dificile şi perioade frumoase, dar cele frumoase le depăşesc pe cele dificile. Nu neapărat ca durată ci mai mult ca intensitate.

    Mi-e greu să-i explic cuiva care n-are copii. E un sentiment ce nici nu mi-l puteam imagina acum 2-3 luni.

    Mi-e greu să descriu în cuvinte ceea ce simt, dar sunt nişte sentimente minunate. Sunt sentimente mai mişto decât atunci când eşti îndrăgostit. Pot să am o zi foarte proastă la servici dar când vin acasă şi pitica îmi trage un zâmbet, uit de toate problemele.

    Altă descriere nu cred c-o să găsesc.

  • Du-mă acasă măi tramvai

    Du-mă acasă măi tramvai,
    Du-mă acasă, ce mai stai?
    Du-mă la fetiţa mea,
    Plângăcioasă când vrea ea.

    Noaptea se lasă în camera mea,
    Pătuţul nostru e pustiu,
    Lângă manduca e cineva,
    Care m-aşteaptă să o leagăn!

  • Un articol excelent despre alăptare

    E lung dar merită citit, click aici.

  • Cât trebuie să mănânce un bebe nou-născut?

    Cu siguranţă această întrebare şi-o pun toţi părinţii. Şi cu siguranţă mamele care alăptează pentru prima dată se îndoiesc de capacitatea lor de a-şi hrăni copii[1].

    Am trecut şi noi prin aceleaşi îndoieli iar acum că fetiţa noastră a împlinit 2 luni, pot spune că am reuşit să depăşim momentele grele şi nesiguranţa. M-am hotărât să scriu acest articol în speranţa că voi reuşi să ajut măcar o pereche de tineri părinţi.

    Aşadar, cât trebuie să mănânce un nou-născut?

    Părerea mea e că nu există un răspuns bun sau un răspuns rău. Nu există un răspuns valabil pentru toată lumea. Există doar statistici, există medii, calculate astfel încât să pară că se potrivesc pentru toţi copii.

    Problema e că mulţi doctori (chiar şi specialişti în lactaţie) se iau "orbi" după aceste medii. Sau cel puţin cei la care am fost noi, nu vreau să generalizez. Unul din ei ne-a recomandat direct să-i dăm fetiţei lapte praf completare, pentru că n-a luat destul în greutate. Iar celălalt ne-a zis că la două săptămâni bebeluşa trebuie să mănânce 100-120ml la o masă. Nici când am fost la spital (pentru "problema" cu vomatul) n-am primit încurajări.

    Dacă era după doctori, acum probabil am fi renunţat la alăptat şi la toate beneficiile pe care acesta le aduce atât copilului cât şi mamei.

    De ce am hotărât totuși să ignorăm sfatul medicilor? Tocmai pentru că statisticile de care vă spuneam mai sus reflectă de fapt nişte valori medii. Refuz să cred că un bebe de 3,6 kg trebuie să mănânce la fel de mult ca unul de 3,1 kg. Sau că trebuie să ia în greutate în acelaşi ritm.

    Cred că singurul semn că un bebe se hrăneşte destul de la sân e faptul că ia în greutate, măsurat săptămânal. Bine, recomandările sunt să cântărești bebelușul tot la două săptămâni (pentru că într-o săptămână se poate îngrăsa destul de puțin iar în următoarea să recupereze) dar cine are atâta răbdare? :D Cred că găsiți pe net destule articole, statistici și grafice legate de greutatea bebelușilor însă repet încă o dată: fiecare copil e unic și înainte să vă grăbiți să spuneți că bebelușul nu mănâncă destul trebuie să luaţi în calcul abaterea copilului vostru de la medie, plus alte particularităţi[2].

    Totuşi, ca să vă faceţi o idee, pun aici un tabel cu greutatea fetiţei noastre:

    04 noiembrie: 3,150 kg - la naștere
    07 noiembrie: 2,800 kg - ieșirea din spital
    12 noiembrie: 2,900 kg
    19 noiembrie: 3,110 kg
    26 noiembrie: 3,210 kg
    03 decembrie: 3,370 kg
    09 decembrie: 3,440 kg
    13 decembrie: 3,560 kg
    16 decembrie: 3,650 kg
    20 decembrie: 3,780 kg
    24 decembrie: 3,860 kg
    29 decembrie: 4,000 kg
    31 decembrie: 4,100 kg
    03 ianuarie: 4,200 kg

    Puteți observa că la început fetița se îngrășa doar câte 100 de grame pe săptămână și abia după o lună a început să crească mai mult.

    Chiar dacă e greu la început, perseverați. Iar dacă auziţi cuvintele "lapte praf" ieşind din gura medicului pediatru, cereţi păreri şi de la alţi medici.

    Ideea acestui articol nu e că nu trebuie să ascultaţi de doctori. Din contră, de cele mai multe ori am încredere în ei. Doar că subiectul alăptării e mai delicat şi nu cred că e tratat cu destulă seriozitate.

    Într-un final am găsit o doctoriţă care ne-a ajutat mult şi ne-a încurajat să continuăm alaptarea.

    [1] faptul că plânge mult sau stă tot timpul la sân nu înseamnă neapărat că îi este foame. Asta am aflat și noi, pe propria piele.

    [2] de ex. fetiţa noastră a avut un icter uşor ce nu a necesitat să stea la raze şi am fost externaţi mai repede. Ce nu ni s-a spus însă e că bebeluşii cu icter sunt mai somnolenți. În plus, a făcut și aftă. Prin urmare, a mâncat mai greu şi mai puţin.